Scădere în greutate demență vasculară, Semne de alarma: pierdere in greutate (scadere in greutate) involuntara | cocarde-nunta.ro

Alina Andreea IacobescuMedic specialist Neurologie Pentru prima oară descrisă înde Alois Alzheimer, psihiatru și neuropatolog german, boala Alzheimer este cea mai frecventă formă a demenței, caracterizată în principal prin tulburări de memorie, dar cu serioase complicații pe parcursul evoluției sale.

Ce este demența? Demența este un sindrom cronic, evolutiv, în care apare o degradare a funcțiilor cognitive memoria, judecata, orientarea, comportamentul și aptitudinile de a realiza activitățile cotidiene.

Deși afectează cu precădere personale vârstnice, nu reprezintă o trăsătură normală a îmbătrânirii. Se estimează la nivel mondial existența a circa 47 milioane de persoane afectate de această boală, cu 9. Demența poate avea mai multe forme: demența vasculară, demența cu corpi Lewy, demența fronto-temporală, demența asociată bolii Parkinson etc.

Care sunt simptomele bolii? La debut, primele simptome pot fi confuzia ușoară și neglijența.

De cele mai multe ori, pacienții nu sesizează aceste modificări, evidente pentru familie, prieteni apropiați, colegi etc. Ulterior, tulburările mnezice ale memoriei avansează, mai ales cu afectarea memoriei recente. Boala progresează diferit de la o persoana la alta. În medie, o persoană afectată de boala Alzheimer trăiește 8 - 10 ani de la apariția primelor simptome. În mod convențional, evoluția bolii e împărțită în scădere în greutate demență vasculară faze: faza inițială; faza intermediară; faza avansată.

Faza inițială se caracterizează prin uitări repetate întâlniri, pierderi de obiecte și tulburări de orientare oră, moment al zilei, data, uitarea unor activități de rutină. Faza avansată se caracterizează prin: comunicare extrem de redusă; se pierd cele mai multe abilități — cititul, capacitatea de a dansa, cânta, povesti, de a-și practica meseria, hobby-uri; pacientul nu-și mai amintește că trebuie să se spele, să se îmbrace, să meargă la toaletă; amintirile vechi informații, obiceiuri învățate precoce dispar tardiv în evoluția bolii; mers perturbat, ulterior cu imposibilitatea acestuia; pierderea controlului sfincterian incontinența pentru urină și fecale ; alimentație dificilă pierdere apetit, tulburări de deglutiție ce antrenează scădere în greutate cu risc major de denutriție; pacient vulnerabil la diverse infecții în special pulmonare și complicații cutanate escare.

Cum poti reduce riscul declansarii dementei?

Care sunt cauzele? Nu se cunoaște o cauză care declanșează boala. Se consideră că intervin factori genetici, de mediu și sociali.

Despre excesul de greutate

Factorii de risc: vârsta — reprezintă cel mai mare factor de risc pentru boala Alzheimer, mai ales după 65 ani. Rata de demență se dublează cu fiecare decadă după 60 ani. Formele precoce, la 30 - 35 ani, apar la cei cu forme genetice; factorii genetici — riscul de a dezvolta boala Alzheimer e mai mare dacă există în familie o rudă de gradul I cu aceasta boală.

• Modalități de a slăbi în 4 luni
• Элвин бросил взгляд на робота: тот не сдвинулся с места.
• На одной из сторон таинственно двигавшейся комнаты появилось пятнышко света; оно становилось все ярче - и превратилось в дверь.
• И хотя мы имеем дело с догадками, а не с доказанными фактами, представляется несомненным, что эксперименты, явившиеся одновременно гибелью Империи и венцом ее славы, вдохновлялись и направлялись именно Человеком.
• Pierde fata grasa
• Demența vasculară – cauze, diagnostic și tratament | Arcadia Spitale si Centre Medicale
• Здесь господствовала природа.

Până în prezent s-au identificat mutații genetice ale genelor APP de pe cromozomul 21, presenilina 1 crs 14presenilina 2 crs 1 ; sindromul Down — semnele și simptomele de boala Alzheimer apar cu 10 - 20 ani mai devreme la pacienții cu această afecțiune decât la populația generală; sexul — femeile sunt predispuse mai mult decât bărbații de a dezvolta boala longevitate mai mare ; tulburarea cognitivă ușoară Mild Cognitive Impairment — MCI — acești pacienți au tulburări de memorie sau alte simptome de declin, dar nu atât de severe pentru a fi încadrate în demență.

Au risc mai crescut, dar nu cert pentru a dezvolta boala.

Demența vasculară – cauze, diagnostic și tratament

Modificarea stilului de viață și strategii care compensează pierderea memoriei pot întârzia sau preveni progresia spre demență; traumatismele cranio-cerebrale — persoanele care au suferit un traumatism cranio-cerebral sever au risc mai mare de a dezvolta boala; stilul de viață — scădere în greutate demență vasculară evidente arată că factorii de risc cardio-vascular cresc șansa de a dezvolta boala sedentarism, obezitate, fumatul — inclusiv cel pasiv, hipertensiunea arterială, hipercolesterolemia, diabetul zaharat tip 2 dezechilibrat, dieta săracă în fructe și legume.

Acești factori de risc sunt asociați și cu demența vasculară tip de demență cauzată de afectarea vaselor sangvine cerebrale ; nivelul educațional — studiile au arătat ca nivelul educațional scăzut studii subliceale pare a fi un factor de risc pentru boala Alzheimer, pe când implicarea de lungă durată în activități sociale și intelectuale reduc acest risc. Care sunt complicațiile bolii?

Pierderea memoriei și limbajului, afectarea judecății și a celorlalte funcții cognitive pot complica tratamentul pentru alte afecțiuni de exemplu, o persoana cu boala Alzheimer este incapabilă de a comunica o durere, alte simptome, de a urma un tratament, de a identifica efecte adverse ale unei medicații.

Cu progresia bolii, în stadiile tardive, modificările cerebrale afectează și alte funcții, cum ar fi: deglutiția, controlul sfincterian, mersul.

Testele neuropsihologice au rolul de a testa memoria si functiile cognitive ale pacientului. Teste de laborator pentru depistarea bolii Alzheimer In stabilirea diagnosticului de Alzheimer, testele de laborator au rolul de a ajuta medicul sa excluda alta probleme de sanatate care ar putea avea simptome ce pot fi confundate cu usurinta cu cele ale Alzheimerului. Tulburarile glandei tiroide ori deficitul de vitamine pot sta la baza tulburarilor de memorie si confuziei. Analizele de sange vor scoate la iveala daca este vorba despre asemenea probleme sau nu. Teste radiologice pentru diagnosticarea bolii Alzeimer Testele radiologice ajuta medicul sa depisteze anormalitatile ce apar la nivelul creierului, fie ele legate de Alzheimer, fie care au alta cauza precum un atac cerebral ori o tumoare si care pot cauza simptome precum tulburarile de memorie si confuzia, adesea asociate cu Alzheimerul.

Pacienții sunt foarte vulnerabili și la alte probleme medicale: aspirația alimente sau lichidepneumonii sau alte infecții, căderi, fracturi, malnutriție și deshidratare, escare de decubit leziuni profunde ale țesuturilor, determinate de irigarea lor insuficientă.

Cum se stabilește diagnosticul?

• Scăderea în greutate a avortului
• Dementa este un concept medical ce include o serie de simptome, inclusiv tulburari de memorie, confuzie, precum si pierderea capacitatii de a desfasura activitatile cotidiene.
• SoulHealer replied on Link permanent 25 Pași simpli pentru a evita boala Alzheimer Alzheimer induce frica în fiecare dintre noi.
• Surse de informatie Semne de alarma: pierdere in greutate scadere in greutate involuntara Scaderea inexplicabila in greutate sau slabirea neintentionata — in special, daca este semnificativa sau persistenta — ar putea fi un semn al unei probleme medicale.
• Hamburger de slabire
• Semne de alarma: pierdere in greutate (scadere in greutate) involuntara | cocarde-nunta.ro
• Потускневшая от безмерно древнего возраста, она не несла ни малейших признаков коррозии.

Singurul diagnostic de certitudine al bolii Alzheimer îl reprezintă examenul anatomo-patologic post mortem al creierului. În esența, diagnosticul este unul de excludere, după ce au fost eliminate alte cauze posibile. Este indicat, în timpul examinării, să fie prezent și un membru al familiei sau o persoană apropiată care să poată furniza detalii asupra comportamentului de zi cu zi al pacientului, memoriei acestuia și asupra modificărilor de personalitate.

Testele de laborator sunt obligatorii pentru excluderea altor afecțiuni care pot determina tulburări de memorie și confuzie VSH, hemoleucograma, glicemie, funcție tiroidiană, electroliți, funcție hepatică și renală.

În anumite cazuri se pot solicita și alte analize medicale: vitamina B12, acid folic, serologie pentru sifilis, HIV, Borrelia, teste imunologice sau toxicologice.

Adrian PietruszynskiMedic specialist Neurologie Sindromul demențial este constituit dintr-o clasă întreagă de boli neurodegenerative progresive, având caracteristică deteriorarea funcțiilor cognitive memorie, atenție, orientare, gândire, calcul, limbaj.

Testele neuropsihologice — în cazul suspiciunii unei demențe se recomandă un interogatoriu standardizat: MMSE Mini Mental State Examination care constă într-o serie de întrebări simple prin care se cercetează memoria, gândirea abstractă, capacitatea de denumire a obiectelor, orientarea vizuo-spațială și alte funcții cognitive.

Pacienții cu boala Alzheimer întâmpină dificultăți imense în realizarea acestui test, chiar într-o fază incipientă.

Cum poti reduce riscul declansarii dementei? | Medlife

Imagistica cerebrală are rolul de a exclude alte boli degenerative, tumori cerebrale, leziuni vasculare scădere în greutate demență vasculară posttraumatice, hidrocefalie. La pacienții cu boala Alzheimer, CT-ul cerebral arată atrofie cerebrală; examinarea RMN crește specificitatea măsoară gradul de atrofie cerebrală și poate evidenția  atrofia de hipocamp  — semn imagistic precoce în boala Alzheimer.

Share on Facebook Share on Twitter Share on Linkedin Share on Pinterest Imbatranirea populatiei Progresele din domeniul serviciilor de sanatate facute in ultimul deceniu au dus,printre altele, la cresterea sperantei de viata in randul populatiei. Acest lucru a contribuit, de asemenea, la o creştere a numărului de persoane cu boli netransmisibile, dependente de varsta, printre caresi tulburarile mentale. Dementa este un sindrom caracterizat de perturbarea mai multor functii cognitive ale creierului, inclusiv memoria, gândirea, orientarea, înţelegerea, calculul, capacitatea de învăţare, limba şi judecata.

Care este tratamentul? La ora actuală nu există tratament care să permită vindecarea bolii sau să modifice evoluția acesteia. Multiple tratamente de ultimă generație sunt în prezent testate în mai multe studii clinice.

Boala Alzheimer – cea mai frecventă formă a demenței | Arcadia Spitale si Centre Medicale

În schimb, privitul pasiv la emisiuni televizate ar avea efect nociv. Se recomandă activitate fizică suficientă, alimentație echilibrată — fructe și legume bogate în vitamina C, acizi grași nesaturați — renunțarea la fumat, controlul riguros al factorilor de risc scădere în greutate demență vasculară. Tratamentul farmacologic este simptomatic: inhibitorii de acetilcolinesterază — donepezil, rivastigmina, galantamina, în demențe ușoare-moderate; antiglutamatergice — memantina, în forme moderat-severe.

Aceste medicamente ameliorează tulburările cognitive și psiho-comportamentale.

Tratamentul farmacologic al tulburărilor psihice trebuie făcut în urma unei analize individuale,  privind beneficiile și riscurile anxiolitice,  antipsihotice,  benzodiazepine, inhibitori selectivi de recaptare a serotoninei, hipnotice. Alte terapii anti demențiale: hidrolizatul de proteină din creier de porcină — mai multe studii au demonstrat eficiența în boala Alzheimer ușoară și moderată prin ameliorarea tulburării cognitive, după 6 luni de administrare; extractul standardizat de Ginkgo Biloba  și nu alte suplimente alimentare este eficient în ameliorarea simptomelor scădere în greutate demență vasculară în forma ușoară și moderată.

Tot ce trebuie sa stii despre Alzheimer: cauze, simptome, tratament

În combinație cu terapia medicamentoasă, persoanele afectate de demență ar trebui să beneficieze de servicii medicale integrate, care să le asigure: îngrijirea primară, la domiciliu, servicii speciale de zi, îngrijire specializată în cămin spital, în secții de îngrijiri paliative, îngrijire de recuperare, terapii psihologice. Din păcate, în România, există puține instituții ca număr și, în special, ca dotare tehnică și cu personal calificat care să preia această sarcină socială în condiții optime.

Prin mijloace terapeutice, psihosociale şi de asistenţă continuă, Departamentul de Îngrijiri Paliative Arcadia își desfășoară activitatea punând pe primul loc asigurarea unei cât mai bune calităţi a vieţii pacientului și familiei acestuia.