Cea mai bună modalitate absolută de a pierde grăsimea

brațe și picioare slabe, dar stomac mare | cocarde-nunta.ro

Home » D:News » Atenţie la adevăratul inamic: nu grăsimile ne fac cel mai mult rău, spun cercetătorii Atenţie la adevăratul inamic: nu grăsimile ne fac cel mai mult rău, spun cercetătorii Autor: Cea mai bună modalitate absolută de a pierde grăsimea Stanescu Subiectul este unul foarte controversat: zeci de ani s-a considerat că grăsimile saturate îngraşă, măresc nivelul de colesterol şi riscul apariţiei bolilor cardiovasculare; în consecinţă, era mereu recomandat oamenilor să micşoreze consumul de grăsimi din alimentaţia lor.

Însă rezultatele unor studii clinice mai recente, mai ales studii pe perioade lungi de timp, au început să pună sub semnul întrebării această dogmă a nutriţionismuluiarătând că cea mai bună modalitate absolută de a pierde grăsimea sunt mai nuanţate.

Orele la care mâncăm afectează ritmul circadian și sănătatea metabolică Unele dintre aceste studii au adus dovezi clare că oamenii îşi pot reduce riscul cardiovascular, procentul de grăsime din corp şi greutatea corporală mâncând mai puţini carbohidraţi şi mai multe grăsimi, cu excepţia grăsimilor trans. Noul studiu, finanţat de  National Institutes of Health din SUA şi publicat în Annals of Internal Medicine, a cea mai bună modalitate absolută de a pierde grăsimea un grup de de persoane, de diferite etnii şi rase — ceea ce se întâlneşte rar în studile clinice de nutriţie — care au urmat, timp de un an, alimentaţii diferite, în care a fost redusă fie cantitatea de carbohidraţi, fie cea de grăsimi, dar fără a reduce numărul total de calorii.

Iar acest lucru e foarte important, deoarece e mai uşor pentru o persoană să schimbe ceea ce mănâncă decât să încerce să micşoreze numărul de calorii.

Rularea absolută arde grăsime – dar iată cum se vede cele mai bune rezultate posibile

Robert Atkins a popularizat această abordare. Printre criticile aduse acestui tip de regim se numără următoarele: asemenea diete duc la scăderea în greutate mai degrabă din cauza pierderilor de apă din ţesuturi decât din cauza scăderii cantităţii de grăsime din corp ele ar mări nivelul de colesterol şi ar amplifica alţi factori de risc pentru bolile de inimă, deoarece întotdeauna persoanele respective îşi sporeau aportul de carne şi lactate.

Se considera că, făcând aceasta, măreau aportul de grăsimi saturate, iar acest lucru ar fi dus la creşterea nivelului de colesterol şi al riscului cardiovascular Noul studiu arată însă că aceste convingeri erau nefondate.

Cum sa Arzi Grasimea de pe Abdomen

Ce diete au urmat subiecţii? Cei din grupul cu dieta bogată în grăsimi săracă în carbohidraţi au urmat un fel de versiuni modificate ale regimului Atkins: li s-a recomandat să mănânce predominant proteine şi grăsimi şi să aleagă, de preferinţă, alimente ce conţineau grăsimi nesaturate, precum peşte, ulei de măsline  şi fructe oleaginoase alune, nuci.

Atenţie la adevăratul inamic: nu grăsimile ne fac cel mai mult rău, spun cercetătorii

Dar li s-a permis să consume şi alimente cu grăsimi saturate, inclusiv carne roşie şi brânzeturi. Pe lângă ouăpeşte, pui, carne roşie şi tofu, au consumat şi legume; au fost încurajaţi să gătească cu ulei de măsline şi de rapiţă, dar le era permis şi untul. Totuşi, cea mai mare parte a grăsimilor consumate erau grăsimi nesaturate.

În plus, li s-a spus că pot să consume şi mici cantităţi de fructe şi leguminoase mazăre, fasole, linte. Pe de altă parte, participanţii din grupul cu dieta săracă în grăsimi au consumat mai multe cereale şi alte alimente ce conţineau amidon.

Amidonul este un carbohidrat; se găseşte în cantităţi mari în cereale — şi produse obţinute din ele, precum  pâine, pastele făinoase, produsele de patiserie etc. Un alt carbohidrat consumat pe scară foarte largă este zahărul. Ambele grupuri au fost încurajate să consume legume. Care au fost diferenţele între rezultatele obţinute de cele două grupuri?

Cum să slăbeşti FĂRĂ dietă. 10 trucuri care pot fi aplicate de oricine

Până la sfârşitul perioadei de un an a studiului, subiecţii din grupul cu dieta săracă în carbohidraţi avuseseră rezultate mult mai bune: slăbiseră, în medie, cu 3,6 kg mai mult decât subiecţii ce urmaseră dieta săracă în grăsimi. În schimb, participanţii ce urmaseră dieta cu puţine grăsimi, deşi slăbiseră, pierduseră mai curând masă musculară decât grăsime, ceea ce nu e deloc bine, deoarece, spune dr.

Cei care urmaseră dieta cu puţine grăsimi nu au prezentat nicio îmbunătăţire a acestui scor. Pierdere în greutate t432 peste alta, cei care au adoptat alimentaţia săracă în carbohidraţi  au avut, după un an, rezultate mult mai bune, slăbind mai mult şi reducându-şi semnificativ riscul cardiovascular.

Ce mai trebuie luat în considerare? Allan Sniderman, profesor de cardiologie la McGill University din Montreal, Canada, atrage atenţia asupra a alţi doi indicatori, mai puţin cunoscuţi, dar importanţi pentru sănătate: mărimea relativă şi numărul particulelor LDL din fluxul sanguin.

brațe și picioare slabe, dar stomac mare

Două persoane pot avea acelaşi nivel al LDL concentraţia LDL în sângedar niveluri diferite de risc, după cum au în sânge un număr mare de particule mici, dense, de LDL, sau un număr mai mic de particule de LDL mai mari, cu densitate mai scăzută. Consumul de carbohidraţi rafinaţi tinde să mărească numărul de particule LDL în general şi să ducă la predominanţa celor mici şi dense, care contribuie la instalarea aterosclerozei depunerea de colesterol şi săruri minerale pe pereţii interni ai vaselor de sânge, ducând la îngustarea şi chiar astuparea vaselor.

Asemenea particule mici şi dense de LDL sunt întâlnite în mod obişnuit la persoanele cu boli de inimă şi la cele care prezintă valori mari ale trigliceridelor, obezitate centrală depuneri mari de grăsime în jurul taliei şi alte aspecte ale aşa-numitului sindrom metabolic.

Ronald M. Toate aceste noi descoperiri, spun specialiştii, sugerează că grăsimea saturată nu face atât de mult rău cum se credea şi că efecte mult mai nocive pentru sănătate are consumul ridicat de carbohidraţi. Autorităţile sanitare, spune dr.

Mozaffarian, ar trebui să modifice recomandările nutriţionale oficiale, renunţând la restricţionarea grăsimilor şi îndemnându-i în schimb pe oameni să mănânce mai puţine alimente procesate, în special cele care conţin carbohidraţi rafinaţi.